Pentru cei care au prins deja gustul croazierelor prelungite, am pregătit în ghidul nostru de vacanţă sfaturi importante pentru a naviga liniştiţi. Destinaţiile ce nu trebuie ratate, rezervațiile marine, nocturna, dotările necesare... Vânt bun tuturor !

Scurt voiaj spre noile destinaţii apărute şi spre zone ale mării puţin cunoscute. Ce să descoperi şi de ce să călătoreşti acolo cu barca.

Să navighezi acolo unde puțini se duc, departe de rutele obişnuite... Iată un voiaj diferit care începe cu mult înainte de plecare, cu atâtea informații de căutat, dar cu multă satisfacție după. Să pleci în explorare nu funcționează la fel pentru toată lumea şi pentru toți. Şi nu tuturor le place să nu ştie la ce se pot aștepta în vacanță. În timp ce în Dalmația abundă bărcile, dacă se intră în Gurile Cattaro, marea e aproape pustie, chiar la puține mile de zone şi insule cunoscute şi vizitate. Afi rmație valabilă şi pentru alte locații. În aceste rânduri, aveți câteva informații despre locurile cele mai aparte din zona Adriaticei și Mediteranei.

În Adriatica

Mljet şi parcul său marin
Cui îi place o Dalmație absolută şi verde trebuie să coboare spre sud şi să viziteze Mljet, la extremitatea meridională a Croației, nu departe de mult mai faimosul Dubrovnik. Se poate combina cu un voiaj la Vis (respectiv Lissa, unde a fost celebra bătălie dintre armata austriacă şi cea italiană, trebuie să vizitați neapărat Kut-ul), la Lastovo (Lagosta, deoarece există languste, şi Zaclopatica), dar mai ales la parcul de la Mljet (Meleda) unde pinii coboară până în mare. Se poate acosta cu parâmele date la mal căutând un colț solitar sub pădure. Mljet este un parc, în mare parte nelocuit, incluzând însă un număr mare de restaurante. Navigatorului îi oferă un golf interior sigur, Polace. De-a lungul coastei orientale, sunt de luat în calcul Prozura (un loc bun pentru a sta peste noapte),

micul Okuklje cu un loc de acostare larg şi adăpostit, stânca Skolj la sud. Pentru informații www.np-mljet.hr

Muntenegru
Din ce în ce mai primitoare şi deschisă pentru agrementul extern, noua republică oferă coaste intacte, dominate de un punct de interes de prim plan, Gurile Cattaro. Un fi ord gigantic, integral în apele muntenegrene, împărțit în trei bazine, ce pătrunde pe mai mult de 15 mile în uscat, fl ancat de munti abrupți care trec de o mie de metri. Privelişti spectaculoase, centre istorice şi ape adăpostite sunt atracția principală. Multe dintre reperele istorice din aceste ape au jucat un rol strategic în Adriatică. De vizitat: cele două insulițe Gospa od Skrpjela şi Sveti Dorge. Astăzi şi alte zone din Muntenegru sunt interesante şi se modernizează pentru a putea primi bărci de agrement, cum este de exemplu portul Dulcigno.

Palagruža
Un micro-arhipelag în centrul Adriaticii, la 68 mile sud de Spalato şi 82 est de Pescara, compus din trei insulițe : Pelagosa Grande (Palagruža Velika), Pelagosa Piccola (Palagruža Mala) şi Caiola (Galijula), şi diferite stânci solitare. Datorită accesului difi cil insulele au păstrat o fl oră aparte şi un fund marin intacte. Singurele urme lăsate de om sunt un observator meteorologic, un far antic, o biserică şi două mici edifi cii. Acostarea cu barca trebuie să se facă în condiții de vreme favorabile. E disponibil un mic cheu utilizat de îngrijitorii farului.

Către sud

Malta
Pentru antici, arhipelagul era centrul fi zic al Mediteranei, deci şi al lumii, de unde"băteau toate vânturile". Există un sâmbure de adevăr, poziția baricentrică a insulelor, prezența locurilor sigure de acostare cum este fi ordul La Valletta, fac ca insulele să fi e unele dintre porturile cele mai importante. Vizitatorul care soseşte cu barca este asaltat de stimuli diverşi: monumente preistorice, citadele arabe, fortifi cații englezeşti, toate într-o climă africană… Şi o limbă stranie, amestec de arabă, siciliană şi engleză. Fără a uita de spectaculozitatea coastelor înalte şi ascuțite, din tuf de culoarea ocru. Insula principală e Malta, lungă de vreo cincisprezece mile şi cu o populație de 38000 de sufl ete. Şi atunci unde se afl ă oare golfurile liniştite şi retrase, anticele pietre de explorat din această prelungire a Africii ? Încă o mică traversare spre Gozo şi Comino, insulele mai mici ce împresoară o minunăție a naturii, Blue Lagoon. Pentru a ajunge în arhipelag, cel ce vine cu barca dinspre Sicilia înfruntă 60 de mile de mare deschisă. Insulele, joase şi cu coline, nu se văd din larg, dar după aterizare – în general prima oprire e Marsamxett, profund fi ord în lungul coastei nordice – se ia contact cu ospitalitatea şi profunda organizare nautică malteză. Numeroasele golfuri, câteodată pustii, permit adăpostirea din calea vânturilor predominant estice: No, supranumit şi majistral şi cel de nord-est, care se cheamă Rih Ruq.

Cipru
A speriat şi încă mai sperie, prin situația sa geografi că "divizată": de mulți ani, partea nordică era infl uențată de cultura turcă, iar cea sudică de cultura greacă. În ultimii ani autoritățile au făcut eforturi pentru a realiza locuri de acostare pentru bărci şi pentru a îmbunătăți atractivitatea turistică a locurilor. Astăzi sunt porturi de agrement bune la Larnaka, Limassol, Pafos. Coasta este variată, stâncoasă pe anumite porțiuni, altfel cu lungi plaje nisipoase. De văzut: satele de pescari din partea turcă.

În Grecia

Strofadi
Strofadi sunt două insulițe din Marea Ionică afl ate la 27 mile de insula Zante şi la tot atâtea de coasta Peloponezului. Arpia e cea mai mică, iar Stamfani e cea mai mare, ambele sunt joase, cu coaste stâncoase. Vegetația e bogată, în trecut erau multe grădini pentru cei mai mult de o sută de călugări care trăiau acolo. Astăzi îşi fac cuib mai mult de 1200 de specii de păsări migratoare. Pe insula principală se ridică mănăstirea Beatissima Madre di Dio, construită prin anul 1200. O mănăstire-fortăreață care a rezistat timpului, naturii şi piraților care au asaltato şi jefuit-o. Până şi azi, bărcile care trec pe aici sunt rare.

Peristeri
Insulă mică în arhipelagul Sporadelor, puțin cunoscută şi puțin bătută de croazierişti. Oferă o salbă de mici rade pustii potrivite pentru a petrece noaptea, înconjurate de o vegetație haotică, în plină autonomie. Se poate planifi ca împreună cu vizita la Skiatos, portul cel mai apropiat şi la Patitiri de pe insula Alonissos. A nu se rata vizita la vechea navă abandonată din mijlocul golfului Vasiliko.

Gaidaros
De ce ai alege oare să mergi la Gaidaros, loc ignorat de toți, în afara rutelor ? De ce să mergi pe o insulă care este o mare stâncă, 4 pe 3 mile, cu opt locuitori iarna, 40 vara şi sute de capre ? Deoarece e un loc rar, suspendat în neant şi în afara timpului. Vaporaşul vine de două ori pe săptămână, nu există nici măcar un hotel, ci doar câteva camere de închiriat. Trei restaurante cu pescadoarele lor mici, o mică tarabă. O mare transparentă, şi o adevărată atmosferă de insulă grecească, lucru de altfel foarte rar. Cu barca se acostează în golful din sud, numit San Giorgio, la ancoră, legături la mal sau la cheiul vaporaşului. Adăpostul e sigur. Gaidaros, numită şi Agatonissi, ca tot restul Dodecanezului, a fost italiană. Coasta turcă e la 8 mile. Porturile cele mai apropiate sunt Samos la nord, 12 mile. Apoi Patmos la sud-vest, 20 mile şi Leros la sud, 15 mile.

Montecristo şi Pianosa
Perlele ascunse ale Arhipelagului Toscan sunt astăzi uşor "deschise". Nu puteau fi mai diferite între ele: Pianosa e o masă întinsă de stâncă unde se afl ă clădirile fostei închisori, un portic încântător, şi adâncuri unde au loc partide de pescuit miraculoase. Montecristo e înaltă şi aspră, un con de granit înalt de 600 metri, tărâm al piraților şi al rătăcitorilor, adevărați sau închipuiți. Pentru a ajunge la amândouă e nevoie de permise şi de multă răbdare. Dar merită.

Palmarola
Este insula cea mai vestică dintre Pontine, distanța de Ponza fi ind de 6 mile. Este ideală pentru a descoperi o tirenică neaşteptată, un loc-cult cu ancoraje splendide şi promontorii promontorii stâncoase. Coasta sa sinuoasă ascunde o mulțime de colțişoare interesante. Nu există locuri de acostare în adevăratul sens al cuvântului, dar se poate trece pe lista unei croaziere către Pontine. Explorarea cu tenderul a insulei de 5 mile, cu pauze de înot şi vizite la cele peste 200 de grote marine, este foarte interesantă.

În Franţa

Calanques şi Riou
În Provence, Calanques este o porțiune de coastă între La Ciotat şi Marsilia. O coastă înaltă şi aproape nelocuită, cu fi orduri adânci în calcarul alb, dintre care unele sunt locuri optime de ancoraj. De descoperit, în larg, insulița pustie Riou. Iar de vizitat cătunele Morgiou şi Sormiou, cuibărite în fundul fi - ordurilor. Se poate include într-o vacanță în mai cunoscutele insule Porquerolles. Partide de înot şi scufundări mitice. Portul dotat cel mai la îndemână este Cassis, puțin mai la est.

În Spania

Insulele Medes
Este un minuscul arhipelag aparținând Spaniei, astăzi rezervație marină printre cele mai importante din Mediterană. Sunt şapte insule minuscule de doar 21 de hectare ca suprafață totală, situate la circa o milă în fața oraşului L'Estartit, un centru al Costa Brava. Datorită restricțiilor asupra pescuitului, dezvoltarea fl orei şi faunei e extraordinară şi care, după cum spun mulți, diferă foarte puțin de cea din Marea Roşie. O destinație foarte interesantă pentru amatorii de scufundări.

Foci del Guadalquivir
Un neobişnuit voiaj nautic fl uvial de 55 de mile care urmează marele fl uviu Guadalquivir până la Sevilla, vizitând sălbaticele regiuni ale deltei sale. E propunerea pentru un voiaj cu adevărat departe de trasee comune. Cu posibilitatea de a traversa peisaje izolate complet şi de a vizita coastele nisipoase şi celebrele dune şi ochiuri de apă ale Parcului Național Doñana. Totul printre lebede, cerbi şi porci mistreți, un voiaj de naturalişti în susul unui curent lin: atenție la semnale, adâncimi şi la bărcile de pescuit.

Cabrera
Insula Cabrera, înconjurată de o duzină de insulițe, se găseşte la sud de Mallorca, şi din anii '90 e tutelată ca parc marin. Sunt mici insule nelocuite şi intacte, ce ascund minunate golfulețe între stânci, adâncuri pline de viață şi de rămăşițe arheologice. Există o radă mare adăpostită. Este posibil să se ceară permisiunea de a acosta pentru un timp limitat, iar ideal este să petreci noaptea în ancorajul principal de la Cabrera, care poate adăposti maxim 50 de ambarcațiuni. Se poate include într-un voiaj spre Mallorca, care se afl ă la puține mile distanță.

Navigaţia nocturnă este unul dintre cele mai intense momente ale croazierei, dar pentru a rămâne cu o amintire plăcută este necesar să urmaţi câteva reguli importante.

Pentru cei care sunt la început, perioada estivală este cea mai bună pentru a începe, vremea fi ind favorabilă şi orele de întuneric limitate. De fapt, navigația nocturnă este una dintre experiențele cele mai emoționante ale croazierei. Navigarea pe întuneric este o decizie obligatorie din cauza distanței ce trebuie parcurse, uneori putând fi determinată de condițiile meteo deosebite. Dacă cerul este senin, poate deveni o experiență de neuitat. Se pot admira stelele în toată splendoarea lor. Spre deosebire de navigația pe timpul zilei, când simțul principal este vederea, noaptea este necesar să dai atenție altor simțuri şi trebuie să reții că deplasarea pe covertă, poate pentru a schimba o velă în urma amplifi cării vântului, poate deveni difi cilă.

Programarea
O nocturnă trebuie să debuteze cu planifi carea traversării încă din prima zi, controlând buletinul meteo şi pregătind barca după ce au fost studiate hărți şi portulane. Să vedem care sunt punctele esențiale pentru o navigație nocturnă la adăpost de orice eveniment neprevăzut.

Buletinul meteo
Pe lângă consultarea buletinului Meteomar, ar fi util să ai acces la surse meteo diferite, hărți zilnice, tv, internet... pentru a putea cunoaşte cu precizie cum va fi marea şi vântul pe timpul navigației. Înainte de legarea odgoanelor şi de ancorare pe lumina zilei, trebuie controlate, pe harta nautică şi în portulane, caracteristicile coastei, farurile şi ponrtenţialele pericole. Datele importante, privind de exemplu succesiunea farurilor şi perioada lor, ar trebui însemnate pe un block notes pentru a facilita şi rapidiza operaţiunile de recunoaştere.

Numere utile
Pe lângă toate acestea, trebuie pregătită o listă cu numere utile ce trebuie ţinută la îndemână pe masa hărţilor: Căpitănii, Gardă de Coastă, porturi turistice, numere albastre şi cele ale marinei unde credeţi că veţi opri.

Radioul
Întreg echipajul trebuie să fie în stare să folosească bine radioul, care va rămâne întotdeauna sincronizat pe canalul 16. Împotriva frigului Şi în lunile de vară, noaptea poate fi rece şi există multă umiditate, de aceea, este important să fiţi bine echipaţi şi să vă fie cald. Pantalonii lungi, ciorapii, hanoracul, ar trebui îmbrăcate la apusul soarelui, costumul impermeabil şi cizmele trebuind să rămână la dispoziţie. Menţinerea corpului cald ajută la concentrare şi reduce riscul de a adormi. O ceaşcă de ceai sau de cafea caldă face miracole în aceste situaţii.

Pregătirea
Cu puţin înainte de apus, moment magic pe timpul navigaţiei datorită culorii mării şi a cerului, va fi necesar să începeţi să pregătiţi ambarcaţiunea pentru noapte. Sub covertă, trebuie să depozitaţi bine tot ceea ce nu este necesar şi să ţineţi la îndemână băuturile şi mâncărurile energetice cu consum uşor. Nişte paste reci sau o salată cu orez, preparate anterior, vor fi o soluţie optimă pentru cină şi vor permite echipajului să cineze în cockpit. Pe covertă, toate manevrele vor trebui ţinute la vedere şi tot ce nu este util trebuie aşezat pe punte în locuri în care să nu împiedice trecerea spre provă. Dacă se prevede o amplificare a vântului, va fi convenabil să se reducă preventiv velatura pentru a evita terţarolarea sau înfăşurarea unui foc mai mic pe întuneric, sub rafale de vânt sau sub valurile mării. De asemenea, trebuie controlată închiderea uşilor, a hublourilor şi a prizelor. Dacă la bord nu există life lines-uri, va fi necesar să întindeţi de la provă la pupa, pe ambele laturi, o parâmă cu diametru generos şi să o fixaţi de stâlpi.

Luminile
Este necesar să aprindeţi simultan toate luminile regulamentare pentru a le controla corecta funcţionare. Dacă una nu funcţionează, în primul rând va trebui să controlaţi becul (este fundamental să aveţi unele de rezervă) şi contactele. În caz de nefuncţionare şi cu un bec nou, tester-ul va fi de un ajutor optim pentru a verifica ajungerea tensiunii la punctul lumină. În comerţ există lumini de drum de rezervă, utile şi practice, ce funcţionează ca o pilă electrică obişnuită care se montează numai în cazul defectării instalaţiei electrice. Ţineţi cont că luminile de drum consumă, în medie, 2,4 Ah/ oră. În zece ore de navigaţie nocturnă consumul va fi, de aceea, de 25 Ah. Înainte de a pleca, este bine să controlaţi starea de încărcare a bateriilor şi să vă asiguraţi că rezervoarele cu carburant şi cu apă sunt pline. Pe timpul navigaţiei, singurele lumini ce ar trebui să rămână aprinse, pe lângă cele de drum, sunt cele ale instrumentelor şi ale mesei pentru hărţi. Celelalte lumini ar trebui să rămână stinse pentru a permite ochilor să se adapteze mai bine la întuneric şi pentru a menţine pupilele dilatate. Dacă este necesară aprinderea luminilor sub covertă, acestea ar trebui să fie de culoare roşie (ambarcaţiunile cu instalaţie electrică bine proiectată au opţiunea cu lumină albă/roşie în aproape toate punctele). Dacă nu există lumini roşii sub covertă şi lumina de la masa hărţilor nu are această opţiune, sticla se poate acoperi cu material plastic, transparent, de culoare roşie. Cel care este de gardă pe covertă trebuie, pe lângă aceasta, să controleze eventuala prezenţă a altor ambarcaţiuni în jur, mai ales a celor care sosesc înspre zona pupei. Trebuie reţinut că odată văzută la orizont, datorită vitezei sale mari, este posibil să ajungă la poziţia noastră în circa zece minute. O lanternă mică, aproape descărcată, poate folosi în cockpit pentru a consulta o hartă fără a rămâne orbiţi. Farurile puternice trebuie utilizate cât mai puţin posibil, numai la apropierea de obiecte şi în cazul aglomerărilor. În caz de încrucişare cu alte bărci, noaptea este mai bine "să uitaţi" de regulile privind prioritatea pe mare, mai ales în cazul bărcilor cu motor. Mai bine efectuaţi o schimbare clară de rută, decât să riscaţi trecând prin faţa provei, chiar dacă aveţi prioritate. În fine, pe timpul deplasărilor pe covertă este bine să fiţi întotdeauna legaţi de life line şi să mergeţi în direcţia vântului la ghiu. Până la zece seara, toată lumea va sta trează, apoi skipperul va decide turele de noapte care, de obicei, au durata de două ore. Prima este alături de timonier, a doua la timonă, cel care era la comandă merge să doarmă şi cheamă o altă persoană. Niciunul nu va trebui să ia decizii privind ruta, acestea vor rămâne la latitudinea skipper-ului.