Generaţii întregi au crescut privind cu pasiune
documentarele lui Jacques Cousteau. Acum, cu paşi mici,
dar siguri, scufundările au devenit accesibile şi pentru
români, aceştia având acum libertatea de a călători în cele
mai minunate locaţii submarine.
Scufundările le oferă practicanţilor posibilitatea
de a admira viaţa din lacuri, mări sau
oceane. Scuba, denumire preluată parţial şi
de români din limba engleză, reprezintă un acronim
de la „self contained underwater breathing
apparatus" şi se referă la respiraţia subacvatică cu
ajutorul echipamentelor. Majoritatea scafandrilor
practică acest sport pentru plăcerea proprie,
dar există şi oameni ce fac o carieră din asta. E
nevoie, în explorările petroliere marine, de scafandri,
dar și de oamenii de ştiinţă ce analizează
oceanele saude divizii militare speciale. Inventatorul
şi promotorul scufundărilor aşa cum le putem
practica noi acum, Jacques Yves Cousteau, a
fost unul dintre primii „activişti" în protecţia mediului
înconjurător, fundaţia ce îi poartă numele
fiind în continuare o forţă în protejarea mediului
marin şi în promovarea scufundărilor. Pasionaţii
pot deveni membri ai Cousteau Society sau pur
şi simplu se pot informa despre provocările cu
care se confruntă biodiversitatea marină de pe
pagina web www.cousteau.org.
Cât mă costă echipamentele? Dar
un curs?
Pentru începători un curs de scuba poate costa
în România de la 750 lei, iar echipamentele pot
varia în funcţie de tipul de scufundare pentru
care optaţi. Primele ore de curs vor fi teoretice,
după care urmează pregătirea practică în bazin
şi, într-un final scufundări în mare.
Centre de pregătire
pentru Scuba se află în Bucureşti, Constanţa,
Eforie Nord sau Olimp. Snorkeling sau scufundarea
în care se respiră prin tub, se practică
cel mai frecvent în zonele tropicale acolo unde
vizibilitatea este foarte bună în apă. Un tub de
respirat costă în jur de 60 de lei, iar o pereche de
ochelari pornește de la 80 de lei.
Cei mai curajoşi pot încerca free diving (scufundarea în apnee),
unde o mască are preţuri în jur de 90 de lei şi
un computer costă 1000 lei.
Labele de scafandru
costă şi ele începând cu 300 de lei. La scufundarea
propriu-zisă avem nevoie de un costum
de neopren, instalaţii de butelii cu oxigen, ceasuri
de presiune şi calculatoare de timp, măşti şi
lanterne. Acesta este cel mai costisitor mod de a
te scufunda, dar şi cel mai interesant, şi necesită
un buget de aproximativ 1000 euro la început.
Odată ce te-ai apucat să descoperi „minunile" de
sub apă, acest lucru te va captiva şi vei începe
să investeşti şi în echipamente de filmare sau fotografiere
subacvatice, pentru a putea împărtăşi
lucrurile pe care le vezi cu ceilalţi. Am dat aceste
preţuri pentru ca orice om ce îşi doreşte să practice
scufundări să poată calcula un buget minim
necesar. Preţurile nu sunt mari dacă ne raportăm
la posibilităţile pe care le oferă acest sport.
Ce îi trebuie unui om să devină
scafandru?
Pentru scufundări nu există o limită de vârstă,
dar practicantul trebuie să aibe o stare de sănătate
excelentă, mai ales să nu sufere de afecţiuni
ale plămânilor. Este bine, de asemenea, ca practicantul
acestui sport să nu sufere de claustrofobie.
Pentru cei ce lucrează ca scafandri există un
control medical cu bareme strict definite.
Care sunt riscurile?
Scuba nu este un sport periculos, fiind considerat
mai sigur decât alpinismul sau majoritatea
sporturilor aşa zis "extreme". Echipamentele moderne
de scufundări sunt uşor de folosit şi fiabile,
aşa că, după o pregătire adecvată, scufundările
pot fi savurate în siguranţă. Majoritatea accidentărilor
au loc din cauza echipamentului inadecvat
sau a hazardării practicanţilor. Există totuşi
riscuri implicite în practicarea acestui sport. Cursurile
de scufundări le abordează, aprofundarea
lor fiind parte din etapele obţinerii unui brevet.
Majoritatea problemelor de sănătate sunt cauzate
de forme ale barotraumelor, disfuncţii apărute
din cauza diferenţelor de presiune. Alte riscuri ce
pot apărea sunt legate de inhalarea de gaze periculoase
ori din cauze mecanice sau de pericole
existente în mediul marin.
Unde pot să fac scuba?
Majoritatea scafandrilor preferă lacurile, mările
sau oceanele în detrimentul apelor curgătoare,
unde peisajul acvatic este limitat şi ai mai puţină
stabilitate datorită curentului. În România, cele
mai atractive locuri de scufundări sunt, cu siguranţă,
epavele din Marea Neagră, pasionaţii recomandând
şi zona Cazinoului din Constanţa unde
pot găsi multe vestigii arheologice, dar şi în Portul
Agigea ori în zona Portului Mangalia, în zona
izvoarelor sulfuroase unde flora şi fauna sunt deosebite.
Cel mai spectaculos loc de scufundare
de la noi din ţară, recomandat doar scafandrilor
profesionişti, este Peştera Isverna din Munţii Mehedinţi.
Pentru cei ce vor mai mult, agenţiile de
turism oferă vacanţe special destinate pentru
scuba în Turcia, Croaţia, Grecia sau pentru cei
mai pretenţioşi chiar Egipt, Tailanda ori Cuba.
Practic, ofertele sunt nelimitate, existând câte o
variantă pentru fiecare buget.
Pont pentru o afacere de succes
O şcoală de scuba sau organizarea de vacanţe
pentru pasionaţii de scuba reprezintă şi o potenţială
sursă de venit pentru oamenii de afaceri
întreprinzători. În ultimii ani, scuba, alături de
alte sporturi "extreme" cum sunt paraşutismul
ori kite surfing-ul, a luat amploare la noi în țară.
Piaţa de scuba diving a crescut de aproape 10 ori
din 2005 până în 2008, avântul pe care l-a avut
acest domeniu fiind impresionant şi promiţător,
chiar în condiţiile actualei crize financiare. Un alt
avantaj al acestui fel de afacere este interacţiunea
strânsă cu clienţii, din care ajungi într-un final
să câştigi parteneri pentru scufundări şi chiar
prieteni noi.
sport nautic
